contcos
telefon
banner mic

Cosul meu

 x 
Cos gol

NEWSLETTER

Vitamina A

Vitamina A se gaseste in natura sub doua forme:

  • sub forma de provitamina – au fost identificate aproximativ 50 de carotenoide dintre care beta-carotenul este cel mai activ. Carotenul se intalneste numai in regnul vegetal (in partile verzi ale vegetalelor precum si in fructe si legume pigmentate) si constituie 50-60% din aportul uman. Cantitatea de beta-caroten depinde nu numai de specie, ci si de anotimp si de gradul de maturitate. In plus, disponibilitatea variaza in functie de alimente si de modul de preparare (de exemplu beta-carotenul este eliminat partial prin apa de gatit iar distrugerea sa este de ordinul a 20%. Transformarea carotenilor in vitamina A are loc la nivelul intestinului sub actiunea hormonilor tiroidieni, procesul depinzand de sursa alimentara a provitaminei. Astfel, 50% dintre carotenii vegetalelor verzi trec in vitamina A, in timp ce numai 25% din carotenii morcovilor sau cei aflati in alte zarzavaturi din categoria radacinoaselor sufera aceeasi transformare. O parte din carotenii netransformati se absorb ca atare si sunt depozitati in tesutul gras, de unde sunt transportati la nevoie in ficat pentru a fi convertiti in vitamina A;
  • sub forma activa – se gaseste doar in produsele de origine animala; dupa absorbtie vitamina A este depozitata in ficat, tesutul adipos, plamani, rinichi si retina.

Tip vitamina: liposolubila

Alte denumiri vitamina A: retinol, caroten, vitamina antixeroftalmica

Roluri vitamina A:

  • intervine in procesul de crestere si reparare al tesuturilor;
  • imbunatateste vederea si acuitatea vizuala nocturna;
  • imbunatateste sistemul imunitar;
  • mareste rezistenta organismului in cazul infectiilor (indeosebi cele respiratorii);
  • reduce semnificativ incidenta cancerului indus de substante chimice, radiatii si virusuri (actiune antioxidanta);
  • contribuie la sanatatea straturilor superficiale ale tesuturilor si organelor interne, a parului, dintilor si a oaselor;
  • mentine elasticitatea tesuturilor moi favorizand pastrarea mobilitatii organelor dinamice (tubul digestiv, vezica urinara, biliara etc);
  • inlatura petele pigmentare determinate de varsta si mentine supletea pielii;
  • este adjuvant in tratamentul acneii, al ridurilor superficiale, al afectiunilor ca impetigo, furunculoza, in arsuri si ulcere deschise (uz extern);
  • stimuleaza hematogeneza, spermatogeneza, dezvoltarea intrauterina a fatului, formarea hormonilor sexuali, secretia sucurilor digestive;
  • este adjuvant in tratamentul emfizemului si al hipertiroidismului.

Afectiuni datorate carentei de vitamina A:

  • slabirea vederii pe timp de noapte, xeroftalmie (afectiune oculara constand int uscarea conjunctivei si a corneei).

Surse de vitamina A:

  • untura de peste - 85.000 ui/100g;
  • ficatul de vitel - 27.000 ui/100g, ficatul de vita - 19.200 ui/100g;
  • morcovii - 6.000 ui/100g;
  • legumele de culoare galbena si verde inchis (patrunjel - 18.000 ui/100g, spanac - 6.000 ui/100g, andive - 3.600 ui/100g, conopida, urzici, loboda, frunze de salata);
  • ouale - 4.500 ui/100g;
  • laptele praf - 4.500 ui/100g - si produsele lactate (cascaval - 4.000 ui/100g, unt - 3.300 ui/100g, branza cu smantana - 2.000 ui/100g);
  • margarina;
  • fructele (caise uscate - 7.430 ui/100g, pepene galben, mango, piersici, cirese, fragi, capsuni).

Inamici vitamina A:

  • acizii grasi polinesaturati in lipsa antioxidantilor.

Necesar zilnic de vitamina A:

adolescenti adulti femei adulti barbati femei gravide/ lactatie
1.000-2.500 ui 4.000 ui 5.000 ui 6.000/ 8.000 ui

Toxicitate si/ sau efecte adverse supradozare vitamina A:

La doze peste 19.000 UI de vitamina A pot aparea urmatoarele efecte negative:

  • caderea parului;
  • greata, varsaturi, oboseala, dureri de cap;
  • ingrosarea pielii;
  • tulburari de vedere;
  • eruptii cutanate;
  • osteoporoza;
  • menstruatii neregulate;
  • marirea ficatului.