contcos
telefon
banner mic

Cosul meu

 x 
Cos gol

NEWSLETTER

Laptele

lapte-produse-lactate

Laptele contine glucide lente care nu cresc brusc glicemia si nu stimuleaza productia de insulina; de asemenea laptele este singurul produs de origine animala cu efect alcalinizant, fapt important in terapia unor afectiuni insotite de hiperaciditate.

In medie, laptele contine:

  • 4% proteine cu valoarea biologica ridicata (din care cazeina 80%, lactalbumina 4-5‰ si lactoglobulina 0,5‰);
  • grasimi (lipide) in proportie de 3,5% in laptele de vaca, 6,2% in cel de oaie si 7,8% in cel de bivolita - cea mai mare parte este formata din grasimi neutre ce contin 60-75% acizi grasi saturati, 24-40% mononesaturati si 2-10% polinesaturati; acizii grasi din lapte sunt usor de digerat deoarece sunt emulsionati in particule sferice care ofera o suprafata mare de contact pentru fermentii digestivi;
  • 4% carbohidrati (glucide) reprezentate de lactoza care, prin fermentatie, conduce la formarea de acid lactic care intarzie sau previne dezvoltarea germenilor de putrefactie in intestin;
  • minerale: calciu si fosfor intr-un raport supraunitar favorabil asimilarii lor; sodiu (1,5‰), potasiu si magneziu, fier;
  • vitamine: A2, D2, B1, B2, B6, B12 si cantitati mici de vitamine C si PP (totusi contine cantitati ridicate din precursorul vitamei PP - triptofanul).

Derivatele din lapte se clasifica in:

  • lapte batut - este usor de digerat, nutritiv si bine tolerat datorita diviziunii fine a cazeinei, a acidului lactic continut si a saraciei in grasimi;
  • iaurt - contine proteine transformate in substante mai usor de asimilat; consumul unui iaurt in fiecare zi scade colesterolul din sange cu 3% si LDL-colesterolul cu 4%; de asemenea, iaurtul cu bifidus are un efect pozitiv asupra sanatatii prin asigurarea unui echilibru al florei intestinale si micsorarea timpului de tranzit intestinal (previne constipatia);
  • chefir - prezinta o digestibilitate crescuta;
  • lapte acidofil - seamana cu laptele batut, dar are consistenta mai fina si aciditatea mai redusa;
  • branzeturi– in comparatie cu laptele contin mai multe proteine (18-35%) si grasimi (intre 0% in branza de vaci degresata si 40% in branzeturile foarte grase), dar mai mic de vitamine B1 si B2 si extrem de redus de lactoza. De asemenea contin cantitati variabile de calciu (in functie de metoda de preparare) si vitamina A (in branzeturile grase). Ca si branzeturi identificam:
  • branza de vaci;
  • branza telemea – contine 50% apa si 500 mg% calciu;
  • cascaval – contine 2,8-3% minerale (indeosebi calciu si fosfor);
  • laptele conservat – prezent sub una din urmatoarele forme:
  • lapte sterilizat - nu contine germeni dar are o valoarea nutritiva scazuta;
  • lapte pasteurizat – nu contine germeni si pastreaza integral valoarea nutritiva a laptelui;
  • lapte condensat – este un produs pasteurizat care nu a distrus continutul vitaminic al produsului;
  • lapte praf – este un produs steril ce contine 6,5% saruri minerale si vitaminele A, B1, B2 si C.

La produsele lactate degresate si cu cat mai mult calciu si zer nu conteaza toate caloriile deoarece calciul, a carui absorbie este facilitata de catre substantele din zer, determina metabolismul sa arda grasime, mentinand normala rata metabolismului si impiedicand absorbtia grasimilor.